Redactat de Bogdan Băceanu – psiholog clinician
Hygge
Unul dintre cele mai importante aspecte ale naturii noastre umane, dar și a celorlalte forme de viață de pe Terra, este capacitatea noastră de a ne adapta la mediu. Această capacitate face diferența, în termeni reali, între o specie care evoluează și una care stagnează/ dispare.
În prezent, noi oamenii suntem răspândiți pe tot globul pământesc, de la Sud la Nord și Est către Vest, omenirea colonizând planeta Mama. Pentru că Pământul este o planetă complexă și foarte diversificată, noi oamenii trăim în medii foarte diferite, unele fiind bogate în lumină naturală venită de la Soare și vreme cu +20 de grade Celsius, pentru mai tot anul, cu nivel redus de precipitații, iar altele sunt complet diferite, cu temperaturi sub zero grade pentru marea majoritate a timpului și perioade îndelungate în care localnicii sunt complet privați de lumina soarelui/ se intunecă foarte devreme (ora 16).
Dacă ar fi să întrebăm marea majoritate a oamenilor, unde și-ar dori să trăiască, dacă resursele materiale nu ar fi o problemă, mulți dintre ei ar răspunde “undeva cu mult soare, temperaturi calde, plajă și mare/ ocean”. Din acest motiv, putem afirma că ne aflăm în fața unei dileme, atunci când ne uităm la “Raportul privind fericirea la nivel Mondial” (World Happiness Report), publicat de ONU în fiecare an, pentru că țările nordice, cele din Peninsula Scandinavă (Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda) se află constant pe primele 10 locuri, indexul fericirii fiind cel mai ridicat în aceste țări. Din primele 10 locuri mai fac parte țări precum Elveția, Olanda, Luxemburg, Israel (un alt mister, pentru că țara cunoaste grade ridicate de violență/ conflict armat, de la înființarea sa legală, după Al Doilea Război Mondial) și Noua Zeelandă.
Un prim lucru pe care îl putem constata este că toate aceste țări cunosc un nivel ridicat economic, iar, mai ales cele din Peninsulă, sunt democrații puternice, socialiste, care prioritizează cetățeanul de rând, bunăstarea sa, în politica legislativă. Țările scandinave cunosc aprox. 6 luni pe an, în care se înserează după ora 16, este mohorât mai tot timpul, cu temperaturi scăzute (< -10 grade C).
Deci care este secretul?
Adaptarea de care vorbeam mai devreme. Hygge este termenul care rezumă foarte bine o atitudine, o filosofie de viață, un fel de a trăi, dar cel mai mult, un răspuns adaptativ în fața unei probleme reale – “depresia de iarnă”.
Studiile afirmă că cu cât urcăm în latitudine (adică înspre Poli, unde este mai frig și mai întunecat), prevalența depresiei creste (Dam et al., 1998; Molin et al., 1996). Perioadele lungi fără soare, cu temperaturi reduse. reprezintă un factor favorizant sau chiar determinant, pentru apariția depresiei. Pentru acest fenomen există mai multe explicații, dar cea mai plauzibilă are legătură cu ritmul circadian (Lewy et al., 2006). Pe scurt, ciclul somn-veghe este influențat sau chiar condiționat de apariția/ dispariția luminii naturale, iar dacă creierul nostru nu cunoaște un ritm circadian normal (între 7-9 h de somn, între orele 21-06), acesta nu va produce destulă melatonină, hormonul care controlează somnolența și recuperarea care se produce în timpul somnului.
Atunci când dormim, trecem prin trei perioade: somn ușor, REM și somn profund, iar fiecare dintre aceste perioade este importantă pentru un anumit aspect recuperator pentru organism. REM sau “rapid eyes movement” (mișcarea rapidă a ochilor) este acel ciclu în care se produce recuperarea psihică a organismului, perioada visatului. Melatonina este cheia, iar dacă creierul nu produce destulă melatonină, REM este afectat, iar ulterior corpul nu se odihnește destul, psihicul nu se încarcă cu destulă energie. Lipsa energiei este unul dintre principalii factori care pot cauza depresia . Unele dintre tratamentele avangardiste pentru depresie includ tratamentul cu lumină puternica (Eastman et al., 1998) sau direct cu melatonină (Lewy et al., 1998). Ambele abordări au prezentat rezultate semnificative în tratarea depresiei.
Dar ce este Hygge?
Hygge este descris ca “coziness” (ridicarea nivelului de confort personal), prin crearea unei ambianțe relaxante, plăcute, “calde”, în care nivelul de stres scade și nivelul bunăstării personale (personal well-being) crește. Hygge este “răspunsul” danezilor în fața mediului care favorizează stări psihice proaste. În perioada iernii, danezii caută experiențe “hyggelig” (simple, liniștite, în care se pot bucura de viață) sau “hyggekrog”–ul, acel spațiu din casă, acel colțișor, unde pot atinge relaxarea/ ridicarea stării de bine, citind o carte, în timp ce beau ceva cald (ciocolată caldă sau ceai) și mănâncă ceva dulce.
Hygge nu este un aspect exclusiv danez; multe alte culturi prezintă ceva similar, hygge fiind un termen legat de Spiritul Crăciunului, binele universal, umanismul sau apropierea dintre oameni. Scoțienii au “cosagach”, galezii “cwtch”, suedezii “lagom”, olandezii “gezellig”, norvegienii “koselig”, iar americanii “coziness”. Cel mai apropiat termen la români este probabil “merge și așa” (glumă).
Toți acești termini reprezintă metode native, prin care localnicii ridică nivelul de “căldură sufletească”, al lor și al celor dragi/ apropiați, într-o manieră conștientă, prin diverse feluri: crearea unei atmosfere plăcute atunci când s-a intunecat, prin aprinderea unor lumânări (lumină caldă naturală, danezii sunt cei mai mari consumatori de lumânări din lume), a focului în șeminee (lumină caldă naturală, cât și căldură), încălzirea casei sau a propriului corp, folosirea unor materiale foarte moi (pulovere din cașmir sau lână naturală), care produc plăcere și ajută la relaxare, atunci când sunt purtate; a fi cu persoane cu care simpatizăm, care ne sunt apropiate (pentru căldură sufletească aka experimentarea emoțiilor pozitive), a bea ceva cald sau dulce, consumul unor mâncăruri bune, gustoase, a dulciurilor sau a bauturilor alcoolice, șamd.
Ce se poate vedea din cele enumerate mai sus este că danezii au devenit conștienți că vremea rea le poate scade nivelul de bunăstare psihică, iar, în lipsa unor abordări profesioniste terapeutice, aplică metode de reglaj emotional intuitiv, pentru a alevia efectele perioadei reci. Foarte pe scurt, reglajul emotional face diferența între un suflet sănătos și unul bolnav, iar oamenii aplică, de cele mai multe ori, fără să realizeze, diferite metode de reglaj, de la raționalizare (“vremea rea nu mă atinge, am ce mânca și un acoperis deasupra capului”) sau distragerea atentiei (dăcă starile proaste apar ne putem refugia într-un bar cu mai mulți prieteni, astfel încât să ne focusăm pe conversație/ interacțiune, deversând atenția de la stările proaste) sau chiar unele cu efecte secundare mai nocive, cum ar fi consumul de alcool sau de droguri. Unele forme de reglaj sunt benefice (nu au efecte secundare negative), iar altele mai puțin.
Hygge este un răspuns adaptativ cvasi-benefic. Benefic pentru că se face reglaj emotional social spre exemplu, prin socializare (duce la secreția în mod natural a serotoninei și oxitocinei, neutrotransmițători care reglează în sus starea de bine), dar și nociv pentru organism, pentru că implică și consumul unor alimente nesănătoase sau al alcoolului.
Bibliografie
Dam, H., Jakobsen, K., & Mellerup, E. (1998). Prevalence of winter depression in Denmark. Acta Psychiatrica Scandinavica, 97(1), 1–4. https://doi.org/10.1111/j.1600-0447.1998.tb09954.x
Eastman, C. I., Young, M. A., Fogg, L. F., Liu, L., & Meaden, P. M. (1998). Bright light treatment of winter depression: A placebo-controlled trial. Archives of General Psychiatry, 55(10), 883–889.
Lewy, A. J., Bauer, V. K., Cutler, N. L., & Sack, R. L. (1998). Melatonin treatment of winter depression: A pilot study. Psychiatry Research, 77(1), 57–61.
Lewy, A. J., Lefler, B. J., Emens, J. S., & Bauer, V. K. (2006). The circadian basis of winter depression. Proceedings of the National Academy of Sciences, 103(19), 7414–7419.
Molin, J., Mellerup, E., Bolwig, T., Scheike, T., & Dam, H. (1996). The influence of climate on development of winter depression. Journal of Affective Disorders, 37(2), 151–155. https://doi.org/10.1016/0165-0327(95)00090-9
Wiking, M., & Wiking, M. (2017). The little book of hygge: Danish secrets to happy living. HarperCollins.
Lasă un comentariu